Curry cu broccolli

In zilele de demult, cand nu mi-ar fi trecut prin cap ca voi ajunge mai raw vegana decat papa, cate drumuri n-am batut eu pana la restaurant, la Barka Saffron? Si nu doar pentru cocktailurile excelente de la bar? Ci pentru chicken tikka butter masala, pentru dal, pentru roti, pentru orez cu sofran...

Simteam ca eu si bucataria indiana nu ne spusesem ultimele cuvinte si cat m-am bucurat, nuuuu, cat m-am extaziat cand, inspirata de Russel James, am pregatit prima mea masa indiana. Copioasa. Delicioasa. Vie. Hrana vie. A aratat asa, a depasit toate amintirile mele impreuna cu mancarea indiana si s-a terminat in maximum 30 de minute!

Unde mai pui ca a inglobat si o cantitate semnificativa de broccolli pe care de obicei nu-l prea pot consuma cu lejeritate, desi stiu ca fitonutrientii lui protejeaza celulele si ajuta la detoxifierea organismului. Unde mai pui si ca am mancat pentru prima data in toti anii mei pastarnac??? Despre care nici nu stiam ca e atat de parfumat si bun?:)

Dar ce sa ma mai lungesc, reteta presupune trei etape, dar asta sa nu va sperie prea tare, caci inarmate/i cu un blender si un food processor lucrurile sunt de fapt simple!!!

Etapa 1 se realizeaza cu ceva vreme inainte de ora la care v-ati propus sa mancati, iar aceasta asteptare face toti banii pentru ca legumele sa fie numai bune la gust si la textura pentru a fi savurate crude ca facute de mama natura.

1 cana de ciuperci champignon curatate si taiate cuburi maricele, 2 cani de broccolli de la care se pastreaza doar floretele, 1 ardei gras rosu taiat cubulete. Le puneti pe toate intr-un recipient mare si adaugati: 2 linguri zeama de lamaie, 2 linguri sos de soia, 2 linguri ulei de masline extravirgin, 1 lingura de curry pudra si 1/2 lingurita sare himalayana.

Legumele se lasa la fezandat macar 1 ora, timp berechet pentru sos, adica etapa 2:

1 cana de caju, 1 ardei gras rosu, 2 catei de usturoi, 1 lingura de zeama de lamaie, o bucata de vreo 2-3 cm de ghimbir proaspat facut bucatele, 1 lingurita de coriandru uscat, 2 lingurite de curry pudra, 1 lingurita de miere, 2 linguri sos de soia, 2 linguri de pasta de tamarind (optionala, dar sa stiti ca Real tocmai ce a introdus in gama lor de produse tamarindul, se gaseste la sectiunea de legume). Absolut totul se pune in blender cu apa atata cat sa se invarteasca bine cutitul si dupa un minut ai probabil unul dintre cele mai bune sosuri EVER.

Sosul se baga la frigider, blenderul se spala si vine randul si food processor-ului:) Pentru "orez" vezi-Doamne, etapa 3 si ultima.

3 radacini maricele de pastarnac proaspat curatat si taiat in bucati maricele, 6-7 nuci de Brazilia, 1-2 linguri seminte de pin, 1 lingura ulei de masline, 2 lingurite de miere, 1 lingura de zeama de lamaie si sare himalayana.

Toate se pun in food processor si se maruntesc in stil orez cu functia Pulse. Marimea bobului de "orez" il stabiliti voi:)

Faceti curat prin bucatarie si uite ca s-a facut vremea sa consideram legumele deja marinate cu succes, asa ca le scoatem de la frigider, le scurgem zeama lasata si le amestecam temeinic cu sosul de caju.

Curry-ul de broccolli fiind gata, va invit doar sa-l insotiti de "orezul" de pastarnac si va doresc pofta buna!!!:)

Almond cupcakes

Am mai facut astazi cateva bomboane, inspirata de Tanya - britanica mea favorita raw vegan. O reteta super noua, asadar, chiar si pentru mine. Si pentru ca surpriza a fost extrem de placuta, am zis sa le introduc si lumii! Da, inca niste bomboane, dar nu va panicati, sunt raw vegan, asa ca nici nu se simt la silueta sau colesterol!!! Bine, chiar si asa, eu personal rareori mai sar calul pentru ca lately incerc sa-mi duc regimul de viata la un nivel nou si anume systematic undereating. Dar despre asta, intr-una din editiile viitoare, caci de-abia ce mi-am propus si uneori gatim niste chestii asa bune ca undereating-ul se duce pe apa sambetei!

Ziceam de bomboane si hai sa vi le arat mai intai, ca nu veti regreta!:)

Da, arata foarte bine si la inaltime se ridica si gustul! A se observa ca avem nu numai compozitie, dar si o umplutura, deci doua randuri de ingrediente. Check them out!

Crema de ciocolata: 4 linguri cacao pudra (organica si cruda am folosit eu), 2 linguri unt de cocos, 2 linguri unt de cacao, 2 linguri de miere si un praf de sare himalayana.

Dupa procedura obisnuita, untul de cocos si cel de cacao - care evident se folosesc atat pentru gust, cat si pentru proprietatea lor de a tine la un loc deserturile raw vegane dupa racire - le-am topit in deshidrator, la maximum 45 de grade Celsius. Alternativa este cu bain marie, avand de asemenea grija sa nu depasim 45 grade ca sa le pastram intacte la capitolul nutrienti si enzime!

Umplutura de poveste: 2 linguri de unt de migdale pe care daca-l doriti trebuie musai sa-mi scrieti un mail ca e un DELICIU, 1 lingurita mica de fulgi de drojdie (optional) si 1 lingurita de miere.

Totul ne ajunge cam pentru 10 bomboane, caci lucrurile fine si pretentioase trebuie facute in cantitati mici;) Ma refer aici exclusiv la deliciile culinare!

OK, dupa ce combinam temeinic cu manutele ingredientele de la ciocolata, luam cateva forme de bomboane sau formele de facut gheata - au unele haioase la Ikea. Punem cate o lingurita din compozitia inca lichida in fiecare dintre cele 10 forme, apoi adaugam cate o jumatate de lingurita din umplutura cu unt de migdale - la mine cam asa s-a impartit la zece. Dupa care completam fiecare forma cu restul compozitie de ciocolata.

Le bagam dans le frigo si voila encore une fois:


Bon appetit!

Iarba de orz (Barley Grass)

Il stim si apreciem din bere:) Putini il folosesc si in supe sau tocanite. De curand, oamenii de stiinta l-au readus in atentia persoanelor interesate de sanatate si iata de ce.

Orzul, despre el e vorba, contine o gama spectaculoasa de vitamine, minerale, proteine si enzime. Dincolo de continutul de clorofila, iarba de orz are de 30 de ori mai multa vitamina B1 decat laptele, de 3.3 ori mai mula vitamina C si de 6.5 ori mai mult caroten decat spanacul, de 11 ori mai mult calciu decat laptele de vaca, are de 5 ori mai mult fier decat spanacul, de aproape 5 ori mai multa vitamina C decat portocalele.

Vreti mai mult?

Iarba de orz contine un element important si anume P4D1, care se pare ca e capabil sa repare ADN-ul celulelor. La fel, ajuta la prevenirea imbatranirii.

Doctorii sunt de acord ca sucul din iarba de grau este un supliment extraordinar la dietele asociate mai multor tipuri de boli, printre care artrita, migrenele, astmul, oboseala cronica, tulburarile gastro-intestinale. Si ajuta si la curatarea tenului!

De asemenea, consumul regulat de iarba de orz reduce nivelul colesterolului si al radicalilor liberi din sangele diabeticilor de tip 2, conform unor studii medicale.

Pentru ca include enzima SOD (superoxide dismutase), un antioxidant foarte putenic, iarba de orz protejeaza celulele impotriva radicalilor toxici care sunt principala cauza a imbatranirii si facilitatori ai multor boli moderne.

Cireasa de pe tort? Pentru cei care se preocupa de scaderea in greutate este ea.

Ei bine, pentru ca imbunatateste metabolismul celulelor, consumul regulat de iarba de orz te face sa slabesti.

Datorita pudrei de orz, e tare usor sa faci suc de iarba de orz prin combinarea cu apa.

Salata completa de avocado

Salata aceasta asteapta de o saptamana sa ajunga pe blog!!! Doar ca autoarea ei n-a mai ajuns in fata computerului decat pentru urgente... Mi-am eliberat pana la urma programul pentru ca ar fi o mare pierdere sa n-o impartasesc cu cititorii blogului, raw vegani sau omnivori deopotriva.

Salata completa cu avocado e perfecta pentru cina atunci cand iti supraveghezi caloriile, pentru ca e suficient de satioasa si savuroasa ca sa ti se para ca te-ai regalat chiar si in mijlocul unei diete!:) Eu zic ca e perfecta pentru oricand vrei sa mananci sanatos si delicios si ai vreo 20 de minute la dispozitie. Atata iti trebuie. Si un blender - asta e un aparat esential. Si ar mai fi ingredientele (cantitatile sunt pentru doua salate generoase):

Pentru sos: 3 rosii medii cu gust (sau 9-10 rosii cherry), 5-6 jumatati de rosii uscate la soare (pe acestea le achizionati in ulei de masline de la Mega Image, vreo 20 lei / borcanel:((, sau simple de la Casa Raws, Bio Good, Pukka Food, din Italia, din pietele din Istanbul si, de maine, in varianta organica!!!, si de pe acest blog al nostru:), huh, am incheiat paranteza!), 1 ardei gras rosu, 1 lingura ulei de masline extravirgin, 1-2 linguri sos de soia, 1 lingurita de miere, 2 catei de usturoi, 5-6 frunze maricele de busuioc proaspat si vreo 4-5 nuci de Brazilia organice (absolut optionale, eu le-am pus pentru ca au un continut foarte ridicat de seleniu care ne ajuta in lupta prevazatoare impotriva cancerului). Pentru ca tocmai am citit ca 2 nuci de Brazilia ne asigura peste 60% din necesarul zilnic de seleniu, m-am razgandit, va rog sa le considerati obligatorii!!!

Curatam cum se cuvine rosiile de cotoarele cele mici, ardeiul de seminte, usturoiul de invelisul tare, le maruntim si le punem in blender, cu rosiile proaspete in primul strat de langa cutit. Rosiile uscate la soare le punem direct in blender daca le luam din ulei sau le hidratam putin in apa in prealabil daca avem varianta uscata, proaspata. Adaugam absolut toate ingredientele in blender si facem sosul dintr-o apasare de buton. Il dam la frigider pana pregatim restul ingredientelor.

Nimic mai simplu: 2 avocado coapte, 2 cepe rosii mici, zeama de la o lamaie, piper proaspat macinat si coriandru uscat (mergea de minune si cel proaspat, poate chiar mai bine, dar nu aveam).

Despre cat de mult bine ne face avocado am mai vorbit aici, nu are rost sa reiau acum. Ca in imaginea de mai jos, curatam avocado de coaja, il taiem in cubulete nu prea mici, punem un avocado intr-o farfurie, al doilea in cealalta - caci facem salata pentru doua persoane, da?:) Stropim cu generozitate si echitate cubuletele cu zeama de lamaie. Adaugam apoi ceapa tocata marunt, macinam piper, punem si coriandrul la final. Voila:


Ce urmeaza e o nimica toata. Eu am mai pus langa o mana de lastari de floarea soarelui, pentru fiecare farfurie. Nu voi intra in detalii despre cat de bine fac la sanatate cu clorofila si stiinta din ele, iarasi imi vine sa spun ca sunt obligatorii. Va recomand cu caldura sa le luati de aici - Laura le face mai ales pentru ea, deci are multa grija si dedicatie, are saptamanal productii noi si le ai proaspete-proaspete!

Salata se orneaza cu sosul si se devoreaza! Ia uitati rezultatul final:


Va doresc alegeri alimentare intelepte si pofta buna!:)

Salata frantuzeasca

Pentru prietena mea de la Londra in curand se vor incheia primele douasprezece luni din viata micutului Tudor. Iar ea va alerga dis-de-dimineata la day care, apoi sus in trenul care o duce in minunatul centru al minunatului ei oras, mai precis la birou, iar acolo sa nu credeti ca va sta degeaba! Are in subordine o mica armata de oameni din toate colturile lumii pe care trebuie s-o tina disciplinata, punctuala, impecabila. Si are nevoie de salate:) Pentru ca sunt rapid de facut si pentru ca ii vor da energia de care are nevoie.

Urmeaza deci un nou deliciu crud si vegan, cu numele de salata frantuzeasca si uite si imaginea, ca sa va faceti o idee:

Ingrediente: 3 dovlecei medii curatati de coaja (sau zuchini), 3 morcovi curatati, 2 cepe rosii mici spre medii, 1 lingura de otet de mere, 3 linguri ulei de masline extra virgin, 1 lingura praf de curry, un praf de turmeric (optional), sare dupa gust.

Ceapa se taie cubulete nu foarte mici, dovleceii si morcovii fie ii puneti in food processor la maruntit, fie ii taiati cubulete. Noi am laes prima varianta ca e mult mai comoda. Ce urmeaza e absolut logic: se adauga uleiul si otetul, curry, turmeric si sare, se amesteca bine- bine si se lasa salata vreo 30 de minute la frigider ca sa se intrepatrunda gusturile.

Sper sa ma credeti ca e absolut delicioasa. Va spune o persoana care n-ar fi admis ca e asa buna salata aceasta cand ar fi auzit de dovlecel crud... Dar eu am avut norocul sa gasesc salata asta deja preparata si sa gust sceptica si apoi sa mananc si sa nu ma mai satur.

Asa ca nu va ramane decat sa incercati si voi!

Lucerna Organica (AlfaAlfa)

In cazul in care nu v-ati dat seama, noi ne-am hotarat ca trebuie sa stim cu totii ce sunt acelea super alimentele si la ce servesc ele.

Acum, noi am mai spus ca am devenit raw vegan mai ales cand am inteles cat de multe sunt posibilitatile de „gatit”, asezonat, imbogatit si apoi de cat de sanatosi urmeaza sa fim:) Un rol important, printre fructele, legumele, verdeturile si semintele noastre o joaca super-alimentele, in mare parte legume sau fructe sau seminte cunoscute si intrebuintate in bucatarie in antichitate si uitate pe parcursul anilor de industrializare.

Asadar, ne-am pus pe studiu, iar astazi va aducem in atentie, doamnelor si domnilor, AlfaAlfa sau mai pe romaneste lucerna. O stim cu totii ca planta furajera, dar ce ne-a scapat pana acum e ca semintele de lucerna au fost folosite in calitate de medicament inca de acum 1500 de ani. Normal daca te gandesti ca sunt bogate in proteine, calciu si minerale, vitamina A, vitaminele din grupa B, vitamina C, D, E si K.

In medicina chinezeasca timpurie se utilizau frunze tinere de lucerna pentru a trata tulburari ale tractului digestiv si rinichi, dureri de oase si iritatii ale pielii si ale sistemului circulator. In India, in medicina ayurvedica, se folosesc frunzele de lucerna in tratarea digestiei lente.

In zilele noastre, lucerna este recomandata in calitate de supliment alimentar persoanelor cu anemie. Ajuta la cresterea apetitului, contribuie la mentinerea greutatii si este folosita ca diuretic, este recomandata pentru indigestie si in tulburarile vezicii urinare.

Daca va alaptati bebelusul, sa stiti ca lucerna stimuleaza lactatia. Se spune chiar si ca ar atenua starile asociate sindromului premenstrual, asta e pentru cei care cred ca asa ceva exista (noi consideram ca e un mit socio-cultural, dar am zis sa va zicem totusi:)

Si daca va luptati cu nivelul colesterolului din sange, acela rau, pai sa stiti ca tot lucerna cotribuie si la scaderea cotelor apelor, pardon a colesterolului!

A word of advice totusi, lucerna nu trebuie consumata de persoanele care sufera de asa numitele boli autoimune.

Raisin Truffles

Trufele lui Raul au facut furori in ultimele zile!!! Noi suntem tare mandri de ele, pentru ca sunt o inventie absolut proprie, rezultata dintr-un talent culinar innascut si deopotriva cultivat din partea lui Raul si dintr-o apetenta extraordinara pentru dulciuri cu ciocolata din partea mea;) Ia uitati-le cum arata:


Nu o s-o lungesc prea mult, pe cat sunt de aratoase, pe atata sunt si de gustoase. Apoi prepararea este floare la ureche.

Ingrediente: 250 gr stafide brune, 20 gr cacao cruda si organica, 5 gr unt de cacao crud si organic, 2 lingurite de miere, alte 20 gr cacao cruda si organica, puse deoparte intr-o farfurie plata pentru decorarea finala.

Stafidele se pun in food processor si se transforma intr-o pasta cu ajutorul cutitului in forma de S. Se adauga apoi, pe rand, pudra de cacao, untul de cacao (topit in bain marin sau in deshidrator, avand grija mare sa nu depasim temperatura de procesare de 45 grade Celsius) si, la final, mierea.

Compozitia e gata, urmeaza lucrul manual:) Va stabiliti singuri dimensiunile si incepeti sa faceti bilute pe care le tavaliti prin cacao de decor. La frigider apoi cu ele si dupa 30 minute, mancati trufe facute cu mainile voastre.

Enjoy!

Nectarul de agave

In timp ce agave este cea mai mult recunoscuta ca fiind planta din care este facuta tequila, in acelasi timp a fost, de sute de ani, folosita in bucatarie, ca si aliment. Nectarul realizat din planta este cunoscut in Mexic sub numele de ‘aguamiel’ sau ‘apa de miere’.

Nectarul de agave (cunoscut si sub numele de sirop de agave) este cel mai adesea produs din Agava Albastra care creste din abundenta pe solul volcanic al Mexicului de sud. Agavele sunt plante mari, tepoase asemanatoare cactusilor sau plantei yucca in forma si habitat dar sunt de fapt suculente similare cu Aloe Vera.

Cand agava a crescut 7-10 ani, frunzele plantei sunt taiate, lasand sa se vada inima plantei, numita ‘pina’. Cand este recolata, ‘pina’ este asemanatoare cu un fruct de ananas gigant si poate cantari intre 20 si 70 kg.

Pentru a face nectarul de agave, este extrasa seva din pina si incalzita la temperatura joasa care transforma carbohidratii in zahar.

Datorita temperaturii joase de prelucrare (sub 118°F), raw food-istii considera nectarul de agave un aliment raw.

Una dintre cele mai mediate proprietati de sanatate a nectarului de agave este indicele sau glicemic favorabil. Gustul sau dulce vine in primul rad dintr-o forma complexa de fructoza numita inulina. Fructoza este zaharul care apare natural in fructe si legume.

Carbohidratii din nectarul de agave au un indice glicemic scazut, care furnizeaza gustul dulce fara neplacuta senzatie a agitatiei provocate de consumul de zahar.

Nectarul de agave este un delicious indulcitor natural care poate fi folosit cu moderatie – de persoanele care tin anumite diete, diabetici si persoanele preocupate de mancarea sanatoasa – pentru a inlocui zaharul glicemic si rafinat.