Tahini pentru dressinguri excelente

Nu mi-a luat prea mult, totusi, sa ma dumiresc care sunt esentele dietei cu hrana vie, desi la inceput am fost si eu in postura de a ma teme ca o sa sfarsesc mancand doar salate de legume si fructe. Si un pumn de seminte din cand in cand. Am descoperit in prima luna RAW ca diversitatea depaseste tot ce credeam eu chiar si despre bucataria traditionala. Ma credeti ca am mancat si preparate cu specific japonez, dar in varianta si raw si vegan? Pe cuvant!

Apoi urmatorul pas a fost sa devin mai selectiva cu ingredientele si am facut foarte bine, caci saltul calitatativ a fost uluitor. Gusturi foarte bune, intense, savuroase! Apoi am descoperit cat de mult imi place de fapt sa migalesc prin bucatarie diverse bunatati si ce sa zic in doi pasi si trei miscari am ajuns sa-mi fac singura pasta tahini!

E adevarat ca o putem gasi fara probleme la macelariile arabesti de cartier si ca e chiar buna la gust, dar n-o sa stiu niciodata cu siguranta ca e raw, ca nu are adaosuri si ca foloseste uleiuri presate la rece... Multe pretentii, stiu:)

Dar iata ca dupa ce am platit o gramada de bani ca sa iau raw organic tahini de la Carley's din Londra, stimulata de o sugestie primita de la bucatareasa numarul unu a blogosferei italienesti, Cristina, m-am apucat si am facut tahini propriu si personal.


Am luat doi pumni de susan organic, de la Bio King, achizitie Ki-Life, le-am inmuiat putin si apoi le-am pus in micul robotel de bucatarie. Am adaugat putin ulei de susan si probabil inca vreo lingura de ulei de masline extra virgin si am blenduit extrem de bine. A iesit pasta tahini:) Voila!


Ieftina, raw, organica, tot ce voiam de la ea:)

Bonus de final, un dressing pentru salatele verzi: 2 lingurite de tahini, 1 catel de ustoroi pisat, 1/2 lingurita de miere si zeama de la 1/2 lamaie. Sa-vu-ros!